nimic nou sub soare

Nu am de gând să vin cu nici o noutate,numai platitudini ...patentate,nu sunt filozof, nici psiholog,sunt un om oarecare și îmi dau și eu cu părerea să mă aflu în treabă...că de aia mi-am făcut blog,s ă scriu ce-mi trăznește prin cap,și nu-mi pasă cine și dacă citește...
Azi sunt în ziua de nu-mi pasă și nu am chef azi,nu am chef de nimic...cum aș putea să am, toată noaptea am visat un elefant de mărimea unui mamut, care sorbea ciorba maică-mii de pe foc,pe geam,cu trompa,cu ce altceva,că nu era să o soarbă cu paiul...după care ,creatura ne-a mâncat florile de pe balcon,nu mai știu dacă cu ghivece cu tot,dar le savura tacticos....iar eu mă panicam,ce altceva...
Mi-am amintit visul prietenei mele bune,să nu zic celei mai bune ca să nu supăr pe nimeni,se știe ea care este, cu boscheții în care creșteau sticluțe de pepsi și m-am gândit că nici eu nu sunt departe cu elefantul cât mamutul,pet-ul din grădina blocului care mănânca flori din ghivece,pictura de Dali și alta nu...sau poate am citit prea multe sf-uri când eram copil...și de aia avem vise suprarealiste...
Dar nu chestia cu visul era pe ordinea de zi. Asta e un fel de bonus...
Mă rodea că nu pricep,iaca,nu pricep și pace cum putem să fim răi fără rost și să rănim fără sens,și sub pretextul iubirii?! sau,mă rog,pretinzând iubirea...hâc! ca de obicei,m-am cam pierdut....Ar trebui să nu mai am asemenea dume și nelămuriri la vârsta mea,exista o vârsta a înțelepciunii?! nu cred...Unii par născuți înțelepți, alții devin, și unii,așa ca mine, pendulează în neant...între a fi și a nu fi...oh,știu,sunt exagerat de sensibilă...
Dar e și mâine o zi,cum zicea Scarlett....